Întâlnirea informală de la Kremlin a fost pur formală pentru Nicolae Timofti, care la întoarcere s-a putut lăuda doar cu un comunicat despre întrevederea cu preşedintele azer, Ilham Aliev. Preşedinţia de la Chişinău nu a apreciat în niciun fel rezultatele vizitei lui Timofti la Moscova. Această tăcere este explicabilă dacă ne reamintim că preşedintele moldovean nu are experienţă diplomatică, mai ales în relaţionarea cu Moscovei. Comparativ cu liderii europeni care l-au tratat pe Timofti cu indulgenţă şi înţelegere, se pare că Putin a fost mai distant şi mai puţin primitor.

Noul-vechi lider rus nu şi-a dat interesul nici măcar pentru o simbolică întrevedere cu preşedintele moldovean, dezaprobat de opoziţia comunistă şi folosit pe post de “preşedinte de carton” de către Alianţa pentru Integrare Europeană.

La Moscova, Putin s-a întâlnit aparte cu liderii Ucrainei, Uzbekistanului, Tadjikistanului, Kazahstanului şi Kîrgîstanului (VEZI Captura 1). A fost un grup de state CSI ai căror lideri au fost lipsiţi de atenţia individuală a conducătorului rus (Belarus, Armenia, Azerbaidjan, Turkmenistan), dar spre deosebire de acestea, ale căror lideri menţin neîntrerupt legătura cu Moscova timp de 2, 5 sau mai mult de 10 ani (Alexsandr Lukaşenko, Ilham Aliev sau Serj Sargsean), Timofti este un produs nou al politicii moldoveneşti.

Preşedinţia rusă denotă constant că este departe de a-l îmbrăţişa pe liderul moldovean, care nu figurează nici în baza de date a portalului Kremlinului. Timofti este unicul lider de ţară din cadrul CSI, fără carte de vizită pe www.kremlin.ru, în pofida faptului că a fost inaugurat câteva luni în urmă şi felicitat oficial de Moscova, deşi cu întârziere (Vezi articolul: Cine “se rușinează” să publice mesajul de felicitare adresat de Medvedev lui Timofti, Moscova sau Chișinăul ?).

Există toate dovezile că Putin l-a invitat pe Timofti la Moscova pentru a-l studia, dar nicidecum nu pentru a iniţia un dialog interpersonal dinamic. Viziunile geopolitice şi istorice ale lui Timofti, dar şi contextul politic în care acesta o obţinut puterea, nu-l lasă pe liderul rus să-l trateze corespunzător. Reticenţa părţii ruse faţă de el rezultă şi din ponderea politică redusă a liderului moldovean, care în fond nu aparţine niciunei formaţiuni din legislativul de la Chişinău.

Autonomia aparentă a lui Timofti este văzută prin prisme diferite de către Bruxelles şi Moscova. Evident, europenii sunt mulţumiţi cu tentativa reuşită de a depolitiza această instituţie, de a scoate ţara din criză şi de o ţine în afara unei potenţiale crize pentru viitorul ciclu electoral. Ruşii însă văd în Timofti un politician cu legitimitate şi credibilitate slabă, supus influenţelor forţelor pro-româneşti şi incapabil de a se impune în faţa partidelor politice moldoveneşti. Statutul său de “preşedintele tehnic” este ceea ce deranjează Moscova, care are nevoie de un interlocutor al cărui putere politică are extindere clară asupra executivului şi legislativului.

Soluţia pentru ieşirea din conul de ignoranţă al Moscovei este indentificarea, fie crearea, de către Nicolae Timofti, a unor platforme de comunicare energice. Iniţiativa şi activizarea unilaterală a dialogului oficial îl poate discredita şi mai mult pe liderul moldovean în rândul unei părţi a populaţiei, însă absenţa unui “dialog forţat” poate avea efecte şi mai negative.

Problema transnistreană, gazele naturale, emigranţii moldoveni, sunt compartimente vitale în relaţiile moldo-ruse, de care depinde securitatea naţională şi nu doar. De aceea, Timofti trebuie să decidă dacă vrea să participe la rezolvarea lor sau doar să-l asiste taciturn pe premierul Vlad Filat, care deşi este apreciat de exponenţii puterii de la Kremlin, riscă să părăsească fotoliul puterii în urma viitoarelor procese electorale.

sursa: timpul.md

Asteroizii sunt în medie mai mari decât un stadion de fotbal şi se apopie de Pământ cu o viteză de peste 8 milioane de kilometri pe oră.

Până acum, doar 20-30 la sută dintre asteroizii cu potenţial periculos au fost descoperiţi.

Observaţiile au fost realizate cu ajutorul programului WISE, care foloseşte razele infraroşu pentru a scana căldura asteroizilor.

Ultime date confirmă că există un număr dublu de asteroizi periculoşi decât se credea înainte.

Notă:  Cu roşu sunt reprezentaţi asteroizii periculoşi pentur Pământ. Cu albastru sunt reprezentaţi asteroizii obişnuiţi, a căror traiectorie nu ameninţă Pământul (Foto: NASA)

sursa: timpul.md

Madame Butterfly a Republicii Moldova, Maria Bieșu, a murit în această dimineață.

Primadona Operei Naționale s-a stins din viaţă la ora 11.00, pe patul de la spitalul Cancelariei de Stat. Ultimele clipe din viaţă le-a petrecut alături de sora sa, Valentina.

Maria Bieșu a fost răpusă de leucemie. Acum şapte ani, ea a fost diagnosticată cu o formă rară de leucemie. Potrivit medicilor, oamenii cu acest diagnostic nu trăiesc mai mult de doi ani. Luptătoarea Maria Bieşu i-a contrazis însă.

În ultimele luni de viață, soprana a stat mai mult țintuită la pat.

„Nu ştiu dacă mă voi face bine, dar deja nu mai am timp – vremea trece, bătrâneţile vin… În viaţa asta suntem supuşi la grele încercări, care odată depăşite ne fac mai puternici”, spunea Maria Bieșu în luna ianuarie curent.

Renumita cântăreaţă de operă, Maria Bieşu, s-a născut la 3 august 1935, în comuna Volintiri, Județul Cetatea-Albă, România, într-o familie de oameni simpli. Soprana şi-a făcut debutul în cadrul formației de muzică populară „Fluieraș”. Debutul ei pe scena Teatrului de Operă a avut loc în 1962, iar în 1967 a obținut titlul „Cea mai bună Cio-Cio-san”, la Concursul Internațional Miura Tomaki, din Tokyo. Din acest moment, Maria Bieșu a început să fie invitată în juriu, la concerte sau să țină prelegeri la diverse instituții muzicale din Europa, America și Asia.

Viața Mariei Bieșu a cunoscut o perioadă complicată la începutul anilor ’90. Primadona n-a putut să-și păstreze intact repertoriul, a pierdut publicul spectator numeros și a fost constrânsă de circumstanțe să se reorienteze. Atunci a pornit să propage ideea unui Festival al muzicii de operă. Visa ca Chișinăul să devină un centru al muzicii de operă, să se adune în capitala Moldovei cântăreți de operă din toată lumea. Astfel, în septembrie 1990, la Chișinău a fost inaugurat Festival Internațional invită Maria Bieșu, astăzi unul din principalele simboluri ale culturii din Republica Moldova.

Sursa:rgnpress.ro

Cu această ocazie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale s-au adunat câteva mii de oameni. „Rusia, nu uita, Basarabia nu-i a ta!”, „Limba română – acasă stăpână!”, „Basarabia e România!”, „Basarabia – pământ românesc!”, „Trăiască, trăiască şi-nflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”, „Putin Vova, ia-ţi armata din Moldova!”, „Jos ocupanţii!” – acestea au fost lozincile principale scandate de către protestatari.
În discursul său, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, Nicolae Dabija, a menţionat, între altele, că războiul ruso-turc în urma căruia Moldova a fost sfârtecată în două încă nu s-a terminat. El se va încheia atunci când Basarabia va reveni acasă. Au mai luat cuvântul Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal şi Anatol Caraman, preşedintele Asociaţiei Combatanţilor „Tiras-Tighina”.

Un antiprotest a fost organizat de către Mişcarea „Patrioţii Moldovei”. Adunaţi lângă Arcul de Triumf, cu drapele bicolore în mâini, „patrioţii” au scandat întruna celor din Piaţă: „Peste Prut!”. De astă dată, altercaţiile au fost evitate, cordoanele de poliţişti înconjurând manifestanţii şi antiprotestatarii.

Din Piaţa Marii Adunări Naţionale, coloana a pornit într-un marş de comemorare spre Ambasada Rusiei, unde şi-a scandat lozincile, lansând spre cer mai multe baloane vopsite în negru. Poliţia a înconjurat ambasada, ca să nu se producă provocări.

Printre manifestanţi am întâlnit-o şi pe Tatiana Miron, care a venit tocmai din Italia, ca, alături de mama ei, Valentina Miron, să protesteze împotriva celor 200 de ani de ocupaţie rusească. Tot aici am dat de pensionarul Procopie Raicev, care ne-a spus că este un român de origine bulgară. „Am 82 de ani, dar nu mă grăbesc să mor, până nu-mi văd visul împlinit – Unirea cu Patria-Mamă”, ne-a declarat el.
Marşul de comemorare s-a deplasat spre Ambasada Turciei, iar de acolo – la Teatrul de Vară, unde a avut loc un spectacol extraordinar, susţinut de mari maeştri ai muzicii româneşti.

Evenimentul a fost organizat de către Forul Democrat al Românilor din Moldova, Partidul Naţional Liberal, organizaţiile „Basarabia – pământ românesc”, „Acţiunea 2012”, Mişcarea civică „Anul 1812” şi alte asociaţii obşteşti.

Sursa:basarabeni.ro

Motivul demisionării este schimbarea cabinetului de miniștri de la București.

Totodata, oficialul român, speră că noul guvern va continua proiectele inițiate în relația cu R.Moldova.

”Voi rămâne aproape de românii din R.Modolva, voi încerca să contribui ca românii dintre cele două maluri să se cunoască mai bine, chiar dacă nu voi mai fi secretar de stat”, a menționat Eugen Tomac.

În acest sens, oficialul a adăugat că pleacă cu sufletul împăcat, deoarece a reușit să îmbunătățească relația R.Moldova cu România.

”Vă mărturisesc că plec cu sufletul împăcat, pentru că știu cum era relația R.Moldova cu România în urmă cu patru ani și văd cum este acum. Am constat că e nevoie de mai multă încredere, de cât mai multe proiecte care să ofere o perspectivă cât mai apropiată a R.Moldova cu Uniunea Europeană. Cred că noul guvern va continua proiectele începute privitor la R.Moldova”, a menționat Tomac.

Eugen Tomac a deţinut funcţia de secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni din ianuarie 2009. Printre cele mai importante realizări ale Departamentului, el a menţionat că a fost simplificată procedura de redobândire a cetăţeniei române, au fost donate aproximativ un milion de cărţi în limba română pentru Republica Moldova și au fost editate aproape jumătate de milion de manuale de istorie.

De asemenea, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a înființat tabăra ARC, dedicată tuturor tinerilor români.

sursa: union.md

Premierul Vlad Filat a declarat marți că există norme legale care trebuie respectate în luarea unei asemenea decizii. „Vom analiza toate aspectele și vom decide dacă este cazul sau nu să decretăm doliu național în această zi”, a afirmat prim-ministrul moldovean.

Primăria Generală a municipiului Chișinău a anunțat deja luni că va susține această inițiativă și că, în 16 mai, va arbora tricolorul în bernă la sediul instituției.

Discuţiile pe tema zilei de 16 mai au loc chiar în momentul în care Vladimir Putin s-a întors la preşedinţia Rusiei.

Într-un decret prezidenţial privind “Măsurile care trebuie aplicate pentru politica externă a Federaţiei Ruse”, Putin afirmă că Moscova va continua politica de dezvoltare a cooperării cu ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) în domeniile social, economic, umanitar şi al aplicării legii, potrivit Mediafax.

Decretul subliniază consolidarea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă şi îmbunătăţirea mecanismelor pentru a răspunde provocărilor actuale şi ameninţărilor, precum şi potenţialul său de garantare a păcii.

Rusia va continua să caute soluţii pentru rezolvarea diferendului transnistrean pe baza suveranităţii, integrităţii teritoriale şi statutului neutru al Republicii Moldova, prin stabilirea unui statut special pentru Transnistria, adaugă decretul.

sursa: realitatea.net

Franţa, din nou la urne! Secţiile de votare s-au deschis, duminică dimineaţă, pentru turul doi al scrutinului prezidenţial din Franţa.

Cetăţenii francezi sunt chemaţi la urne pentru a alege între socialistul Francois Hollande şi preşedintele actual, Nicolas Sarkozy.

Conform sondajelor de opinie, Francois Hollande, care a câştigat turul întâi, este creditat cu 52 la sută, în timp ce Nicolas Sarkozy este cotat cu 48 la sută din intenţiile de vot.

sursa: jurnal.md

Cei doi şefi de stat au discutat despre drumul R. Moldova spre Uniunea Europeană, proiectele de infrastructură comune şi poziţia ambelor părţi în problema transnistreană. Preşedintele României, Traian Băsescu, a ţinut să asigure că niciun guvern român nu va abandona proiectele de anvergură bilaterale cum ar fi construcţia conductei de gaz Iaşi-Ungheni şi interconectarea liniilor energetice Suceva-Bălţi sau Fălciu-Goteşti. ”Nu există Guvern al României, indiferent ce structură politică are, care să nu susţină trei lucruri fundamentale în politica externă: România în NATO, România în UE, relaţia strategică România-R. Moldova. Sunt piloni recunoscuţi de toate partidele indiferent de orientarea lor politică“, a declarat Traian Băsescu.

La rândul său, Nicolae Timofti, crede că România poate susţine în mod semnficativ R. Moldova în realizarea ideii NAŢIONALE de aderare a ţării noastre la UE.

Cu ocazia primei vizite a lui Nicolae Timofti la Bucureşti, Traian Băsescu a declarat că România va oferi cadouri speciale.  ”L-am informat pe preşedintele Timofti că vom dărui o biserică de lemn maramureşeană care să fie amplasată într-un loc stabilit de preşedinţia R. Moldova undeva în raionul Soroca, şi un milion de cărţi în limba română care vor fi donate Guvernului R. Moldova”, spus preşedintele României.

sursa: timpul.md

La Palatul Victoria s-a desfăşurat prima şedinţă a grupului de lucru, creat la nivelul Guvernului, pentru îmbunătăţirea statutului bursierilor statului român. Format din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sănătăţii şi ai Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, grupul este coordonat de Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

În cadrul întrunirii au fost analizate problemele cu care se confruntă tinerii veniţi la studii în România, identificând soluţii pentru îmbunătăţirea statutului acestora.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni invită reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti să transmită propuneri şi sugestii privind îmbunătăţirea statutului bursierilor statului român la adresa de email: comunicare@dprp.gov.ro

Menţionăm că Guvernul României alocă în fiecare an burse de studiu pentru etnicii români din vecinătatea României: Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, Macedonia, Albania, Ungaria şi Serbia.

Sursa: social.moldova.org